„Copilul care nu stie sa spuna «nu» este lipsit de integritate.”

„Copilul care nu stie sa spuna «nu» este lipsit de integritate.”

Inchei prin acest articol turul pe care l-am dat de curand in randul cartilor mele de parenting, pe care le-am citit in ultimii ani si care mi-au deschis noi perspective in ce priveste psihologia umana.

In prima parte insistam pe ideea ca un copil „cuminte” este de fapt un copil anulat de vointa/ despotismul parintilor. Un copil nu poate si nu trebuie sa fie cuminte. Cuminte e cel care crede ca, daca nu indeplineste voia parintilor, nu e iubit, cuminte e cel care se teme de bataie si pedepse, pe scurt, „cuminte”, asa cum intelegem noi, ca popor trecut prin zeci de ani de „cumintenie” si obedienta mutilante, este un copil neinteles, nerespectat, ne-, ne-, ne-.

In cea de a doua parte am batut moneda pe faptul ca bataia nu poate fi, nici o data si in nici un context, o masura care sa aduca bine in viata cuiva. Nu stiu cum s-ar putea pretinde ca, printr-un act de agresiune impotriva cuiva (propriul copil in acest caz), facem de fapt un bine.

In plus, atunci cand cele mai dragi fiinte din viata ta, cele de care depinde viata ta pana la urma – adica parintii tai – te bat sau tipa la tine, mesajul pe care tu, copil fiind, il percepti este acesta: chiar si cei care te iubesc, daca se enerveaza, daca sunt dezamagiti de tine, daca nu considera ca le-ai indeplinit voia precum o foca dresata la circ, te pot lovi si e normal sa te loveasca.

In anii maturitatii, sotia va accepta deopotriva bataia si „iubirea” (?) sotului, in vreme ce sotul va distribui (in egala masura?) iubire si pumni, asa cum a invatat el in frageda pruncie de la maicuta si taicutul lui, figuri duioase numai bune de pus in rama.

Inchei acest tur al cartilor si ideilor de parenting cu doua carti: „Parinti linistiti, copii fericiti. Cum inlocuim tipetele cu conectarea” de Dr. Laura Markham si „Cartea despre copii” de Osho.

 

Parinti linistiti, copii fericiti. Cum inlocuim tipetele cu conectarea” – Dr. Laura Markham

„Parenting nu inseamna ce face copilul, ci felul in care reactionam noi, parintii.”

(despre reactiile copiilor spectaculoase pe care, din ignorare, le eticchetam drept „obraznicie”) – „Creierul copiilor mici este, la fel ca si corpul lor, inca in dezvoltare, deci centrele cerebrale responsabile de ratiune nu s-au adaptat inca sa modereze emotiile puternice. (…) In locul amenintarilor sau manipularilor trebuie sa mergem la radacina comportamentului copilului pentru a vedea ce emotii se ascund acolo. (…) Astfel, e esential sa identificam si apoi sa raspundem nevoilor si emotiilor care au generat un anumit comportament.”

„Copilul se va comporta, fara indoiala, ca un copil, adica cineva care inca invata, care are alte prioritati decat ale tale, care nu va reusi intotdeauna sa isi gestioneze sentimentele si actiunile. (…) Devine o problema atunci cand incepeti voi sa va comportati ca niste copii. Cineva trebuie sa aiba un comportament matur, daca ne dorim ca fiul sau fiica noastra sa invete ce inseamna asta.”

„Copiii nu isi pot gestiona singuri furia.”

„Desi niciodata nu ne-am rani in mod constient copilul, o mare parte din activitatea de crestere a copiilor, la fel ca in orice alta relatie, se petrece in afara atentiei noastre constiente. Adevarul este ca aproape toti am fost raniti atunci cand eram copii si, nevindecate, aceste rani ne vor impiedica sa ne crestem copiii asa cum ne dorim cu adevarat.”

„Ori de cate ori ne enervam, inseamna ca am dat peste ceva ce trebuie vindecat. De fiecare data cand copiii ne enerveaza, nu fac decat sa ne arate cu degetul problemele nerezolvate din propria copilarie.”

 

Cartea despre copii” – Osho

„Odata cu omul, in aceasta lume a aparut evolutia constienta. De aceea, nu ar trebui sa va reproduceti inconstient, la fel ca animalele. Inainte de a avea un copil, este necesara o anumita pregatire. Este necesar sa deveniti mai meditativi, mai linistiti si mai impacati, sa scapati de nevrozele care v-au bantuit trecutul.”

„Ori de cate ori fortati pe cineva sa faca ceva, iar el nu are de ales, ii schiloditi practic fiinta, ii distrugeti inteligenta, nu ii dati sansa de a opta, nu ii permiteti sa se manifeste intr-o maniera inteligenta. Din cauza manipularii voastre, el va opera intr-o maniera mecanica, nu umana.”

„Copiii nu au nevoie de conditionare, de directive. Ei trebuie ajutati sa fie ei insisi,, trebuie sprijiniti, hraniti, intariti.”

„Copilul este atat de fragil, incat nu poate supravietui singur. Adultii il pot exploata cu usurinta. Ei il pot invata orice doresc prin forta, folosind mecanismul pedepsei sau al rasplatii. (…) Acelasi lucru se petrece la circ. (…) Oamenii fac cu copiii lor exact ceea ce se petrece la circ cu animalele. Este adevarat, ei nu fac constient acest lucru, caci la fel au patit si ei in copilarie.”

„Priviti-i pe copii. Orice copil opune rezistenta, orice copil isi duce lupta pana la capat, orice copil le creeaza «probleme» parintilor sai, orice copil incearca sa scape cu orice pret de acest mecanism de automutilare. In cele din urma, parintii inving, caci ei sunt mai puternici. Totul tine de forta si de neputinta.”

„Nu este deloc nefiresc faptul ca atunci cand ajung mari, copiii se razbuna pe parintii lor. Este foarte greu sa-ti ierti parintii; asa se explica de ce orice societate ii invata pe copii sa-si respecte parintii. Daca nu-i poti ierta, macar respecta-i. Dar acest respect este formal, este o pacaleala. In profunzimea fiintei voastre, este o pacaleala.”

„Parintii sunt fericiti numai atunci cand copilul ramane obedient. Un copil neascultator este o sursa continua de necazuri. Un copil ascultator nu este decat un robot. Copilul care nu stie sa spuna «nu» este lipsit de integritate.”

„Prima regula pe care a invatat-o omul a fost aceea ca ascultarea trebuie invatata cu forta, iar cel mai bun instrument in acest scop este frica.”

 

In loc de Postfata

Nimeni nu este, nu poate fi si nici nu trebuie sa fie 100% de acord cu ideile unei carti sau ale unui specialist. Nici eu nu sunt, ca dovada, am redat doar cateva fragmente din carti si nu le-am rescris in intregime aici. Dar, totusi, trebuie sa fie ceva, un gand, un sfat, o perspectiva care sa ne lumineze si sa ne deschida mintea si sufletul catre intelegerea psihologiei umane.

Pentru ca, in definitiv, copii sau adulti, cu toptii ne supunem acelorasi mecanisme psihologice. Asa cum un copil necajit la gradinita va veni acasa mai nervos si mai putin dispus sa colaboreze cu parintii, tot astfel, un adult nedreptatit de sef/ colegi la birou, va fi intors pe dos acasa si nerabdator sa ramana singur, fara sa-l toace nimeni la cap.”

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *